“Voi chiar meritați mărire de salariu !” Este unul dintre mesajele transmise de o femeie din Târgu Jiu, cadrelor medicale de la unitatea medicală din municipiu. Femeia a ajuns ca pacientă la SJU Târgu Jiu, iar experiența trăită la unitatea medicală a fost una foarte bună, comparativ cu alți ani. Rodica Sturzu a povestit clipele prin care a trecut, în urma unei intervenții chirurgicale.
“Se face o lună de când am trăit cel mai cumplit coșmar. Am fost trei drumuri, consecutiv, la Craiova, pentru tratamentul cu citostatice al soțului meu. Când am venit au început senzații de vomă și dureri aproape insuportabile. O zi, am stat cu medicamente. A doua zi am mers în Urgență, pe Tudor. Am crezut că voi face o perfuzie și mă voi întoarce acasă. Dar, „socoteala de acasă”…. A trebuit să suport o intervenție chirurgicală de urgență. Pe lângă șoc, tot ce mi-a venit atunci în minte a fost să o sun pe Mona, prietena mea de-o viață, să rog doctorul să îmi scrie în fișă că vreau să fiu incinerată, și să rog fetele, indiferent ce se întâmplă să nu plângă, că au plâns destul până acum. Fiind operată de inimă, am crezut că nu voi suporta anestezia. Operația a decurs bine. Am ajuns în ATI, oameni cu zeci de probleme, cu diagnostice diferite, cu nevoi speciale și o îngrijire permanentă. Asistentele, în picioare, alergau de la un pat la altul. Verificau oxigenul, perfuziile, evaluau starea generală. Lângă patul meu, un bătrân care avusese un portofel din care i-au căzut niște bani. Asistenta i-a luat și i-a băgat în sertarul de la birou. Un tânăr lovit de o mașină, din Rovinari. Și -a smuls efectiv perfuzia, a făcut pe jos numai sânge. Spunea că vrea să plece la mama lui, la Rovinari, cu bicicleta, și apoi se întoarce. Asistenta i-a pus branula de trei ori. S-A ÎNȚEPAT ÎN DEGET, prin mănușă.O jumătate de noapte a plâns.Lacrimi, de durere și teamă.A spălat sângele de pe jos, și a alergat la alte paturi. Între timp s-a trezit bătrânul cu banii. Zice: Așa-i în România, ia cine apucă. Au auzit fetele și i-au dat banii. A rămas foarte surprins, a zis, „s-a mai schimbat și la noi ceva!”
A urmat nebulizarea saloanelor. De trei ori, de mutat toți bolnavii, toți operați, toți cu perfuzii, cu sonde, cu tuburi de dren, 14 paturi. De spălat, de aerisit, de schimbat lenjerii, de schimbat pansament, de făcut analize, de făcut tratament. De supravegheat oxigenul, tensiunea, fiecare respirație. Oameni buni, mâna aceasta de oameni, ÎN FIECARE ZI, SALVEAZĂ VIEȚI. Le mulțumim prea puțin, uneori NICIODATĂ. De aceea închei mulțumindu-i Doamnei Doctor Crăciun, Domnului Doctor Barbu, Domnului Doctor Soare, și armatei aceleia tăcute și anonime, care veghează pentru fiecare secundă de viață. Tuturor celor de la chirurgie, celor care își lasă la ușă problemele cotidiene, și ne sunt sprijin, psihologi, prieteni. Vă mulțumesc !, că m- ați ajutat să mai fiu alături de familia mea.DA, voi chiar meritați mărire de salariu !”, a scris femeia, pe pagina sa de socializare.
