Grup de lucru pentru deblocarea legii de reducere a vârstei de pensionare a angajaților CEO

Astăzi a avut loc prima întâlnire a grupului de lucru pentru soluționarea blocajului apărut în aplicarea Legii nr. 197/2021, a anunțat senatorul de Gorj,...

Noul prefect, la jurământ

Fostul subprefect liberal Marcel Iacobescu a fost validat astăzi la Prefectura Gorj în noua funcție. În cea de prefect de Gorj, asta după ce...

Niciun vaccinat în rândul pacienților ATI Covid de la SJU Târgu Jiu

Niciun pacient de la Compartimentul ATI COVID din Spitalul Județean de Urgență din Târgu Jiu nu este vaccinat, anunță reprezentanții unității medicale. În momentul de...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

În timp ce în Parlamentul European, eurodeputații PSD  votează alături de USR, pentru creșterea la 60% a țintei de reducere a gazelor cu efect de seră, până în 2030, șeful PSD Gorj – Mihai Weber dă dovadă de maximă ipocrizie, se arată preocupat de soarta mineritului și energiei din Gorj, ba mai mult, trimite interpelări Ministrului Economiei privind conținutul Planului de restructurare și decarbonare.  Singurii europarlamentari care au votat împotriva majorării țintei au fost cei din Grupul PPE, din care fac parte europarlamentarii români membri ai PNL, PMP și UDMR.

Săptămâna aceasta, Parlamentul European a decis, prin vot, creșterea țintei de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030, cu 60%. Această nouă țintă a fost stabilită cu votul deputaților europeni care fac parte din Grupurile S&D și Renew, grupuri din care fac parte din  europarlamentarii români membri ai PSD și USR. Grupul Popularilor Europeni, cel mai mare grup politic de la nivelul Parlamentului European,  din care fac parte europarlamentarii români membri ai PNL, PMP și UDMR a votat împotriva acestei ținte de 60%, considerată a fi nerealistă pentru România. Propunerea inițială a Comisiei Europene a fost de 40%, însă a fost ulterior majorată de Comisie la 55%.

Liberalii și PMP-iștii au susținut interesele CEO

Grupul Popularilor Europeni, din care fac parte europarlamentarii PNL, PMP și UDMR, susține Legea europeană a climei, dar cu o anumită condiție: obiectivul de reducere a emisiilor de carbon să nu depășească 55%, astfel încât să nu fie afectate mii de locuri de muncă. Potrivit europarlamentarului liberal Cristian Bușoi, președinte al Comisiei de Industrie și Cercetare din Parlamentul European, „ținta de 55% ar fi creat mai puțină presiune pe economiile europene, mai ales în perioada de criză în care ne aflăm, ar fi reprezentat un pericol mai mic în a pierde locurile de muncă și a pierde competitivitatea Uniunii în competiția globală cu țări care nu și-au propus obiective atât de ambițioase.” Europarlamentarii  Grupului PPE, din care fac parte PNL, PMP și UDMR au militat, încă de dinaintea votului în Parlamentul European, pentru un echilibru între salvarea locurilor de muncă și obiectivul propus pentru neutralitatea climatică a Europei. În acest sens, popularii europeni avertizează că cel mai avansat și ambițios obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 nu ar trebui să depășească 55%. Și europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu, membru în Comisia pentru Industrie a Parlamentului European,  a precizatS: ”susțin pe deplin decarbonizarea UE până în 2050, dar trebuie să o facem într-un mod înțelept, care să mențină competitivitatea economică, bunăstarea populației, și să creeze noi oportunități de angajare. Chiar și atingerea țintei de 55% ar însemna pierderi de locuri de muncă. Pentru România, ținta de 60% reducere emisii va supune la un efort imens”.

PSD și USR, anti CEO!

În contrapartidă, Grupurile S&D și Renew  din care fac parte PSD și USR au solicitat și au votat majorarea țintei la 60%. Votul de miercuri a fost relativ strâns: 352 de europarlamentari au votat pentru creșterea țintei, iar 326 au votat împotrivă. Europarlamentarii români, cu excepția PSD-istului Claudiu Manda , absent de la vot, au votat astfel:

PENTRU majorarea țintei la 60%:

Grupul Renew: Clotilde Armand, Vlad-Marius Botoș, Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoş Pîslaru, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță;

Grupul SDCarmen Avram, Tudor Ciuhodaru, Corina Crețu, Victor Negrescu, Dan Nica, Rovana Plumb

Au votat ÎMPOTRIVĂ :

Grupul PPE: Traian Băsescu, Mircea-Gheorghe Hava, Daniel Buda, Cristian-Silviu Bușoi, Gheorghe Falcă, Marian-Jean Marinescu, Dan-Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Eugen Tomac, Iuliu Winkler, Lorant-Gyorgy Vincze, Terhes, Gheorghe-Vlad Nistor, Rareș Bogdan, Vasile Blaga

ABȚINERI:

Mihai Tudose, Adrian-Dragoș Benea și  Maria Grapini

Planul CEO de decarbonare este pentru o țintă de 38%

În timp ce în România socialiștii pozează în apărători ai intereselor angajaților și militanți ai păstrării locurilor de muncă, în Parlamentul European votează împotriva intereselor României. Ținta de 60% este una nerealizabilă, care va pune la grea încercare Complexul Energetic Oltenia, chiar și în contextul Planului de Restructurare și Decarbonare care presupune o strategie bazată pe realizarea mixului energetic, având în vedere totodată, măsuri importante de protecție socială. Conform administrației CEO,planul de restructurare și decarbonare prevede închiderea etapizată a unor capacități de producție și exploatări miniere, precum și externalizarea unor activități. Sunt prevăzute investiții în unități noi de producție cu o capacitate instalată cumulată de cca 2.000 MW. Astfel, se are în vedere: construcția a 8 parcuri fotovoltaice la Turceni, Rovinari și Ișalnița cu o capacitate instalată totală de cca 700 MW; reabilitarea/retehnologizarea și modernizarea  microhidrocentralei de la Turceni cu o capacitate instalată de 10 MW; dezvoltarea de capacități noi pe gaze naturale cu o capacitate instalată totală de cca 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița. Construirea de noi capacități de producție va presupune crearea unui număr semnificativ de noi locuri de muncă în regiune, pe durata procesului investițional, dar și reconversia profesională pentru unii dintre salariații CEO. urata procesului de tranziție, pe măsură ce se vor optimiza capacitatile de productie, va avea loc o recalibrare a costurilor care va conduce la o ajustare a personalului la noul model de afacere. Aceasta este o condiție pentru aprobarea planului de restructurare de către Comisia Europeană și intenția este să fie îndeplinită cu un impact social minim. La finalul procesului de restructurare și decarbonare, Complexul Energetic Oltenia va beneficia de un mix energetic – cărbune, gaze naturale, surse nepoluante – care îi va asigura viabilitatea, transformând-o într-o companie modernă, mai puțin poluantă , emisia specifică de CO2 fiind redusă cu aproximativ 38%, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

Andrei Sofianu

PSD și USR au votat împotriva CEO, la Bruxelles